Sunt cameleonica; despre ingerul pe pump stilettos, soundtraks si Veronica
sunt o actrita perfecta…imi intru in rol imediat, te surprind, nu stii cu cine vorbesti…bucurestiul imi ofera roluri de Hollywood iar eu, recunoscatoare, le accept pe toate. nici nu citesc senariul inainte; sar direct in rol.
8.30, sectia de urgente a unui spital recent dotat. alaturi, mama sprijinindu-se ingrijorata de umarul meu.. era speriata; eram mama si ea fiica. nimeni nu ar fi sesizat; nimeni nu vedea altfel. intra in salon pentru consultatia de urgenta. eu, mama de moment, sunt rugata sa parasesc camera. ma uit in ochii speriati ai mamei si ii cer consimtamantul, vorbesc cu doctorul cerandu-i delicatete si ies…cativa oameni speriati se plimba pe hol. apartinatori: asa ne numim acolo. doar trei categorii: pacienti, doctori si apartinatori!!!!! astept, desi sunt indignata ca nu pot urmari monitoarele pentru tensiune si puls; as fii fost un medic bun; imi doream din suflet. ora 9 e marcata de batai ritmate pe podeaua rasunand a plansete si a durere, imbibata in pete de sange sterse grabit de femeia de serviciu…apare ea: o diva tunsa baieteste, blonda, buze rosii, blugi tipariti si pantofi inalti, cu imprimeu de leopard.. un inger! in spatele ei 2 fetite blonde cu ursuleti isi vorbeau una alteia. o mama de ocazie, o mama in stil Posh…un inger negru pentru cei ce cerseau inca o rasuflare aparatului de respirat. am urat-o…as fi internat-o; as fi vrut macar sa fie bolnava, lipsita de vlaga de a alcatui macabrul ansamblu de haine si zgomote intr-un muzeu al vietii si mortii…dar a mers mai departe.insa mi-am tinut respiratia si m-am rugat adanc ca nici unul dintre bolnavii de acolo sa nu o vada…si Cineva m-a ascultat!
eu si andreea: un brainstorming de scene din filme si de coloane sonore. rezemate pe scaune am cautat pe youtube cele mai adanci si ametitoare muzichii…si ne-am cutremurat cum poate nimic nu ar fi putut face asta. dragoste in vremea holerei, meet joe black, edward omul- foarfece, omul cu masca de fier, great expectations, titanic…..la toate am vibrat de emotii…cantam..
cant: am cativa anisori si ma uit la televizorul alb- negru…am ochii mari caci apare zana cu traista fermecata..sar din pat asemenea personajelor…cant. andreea e cu mine; ne leganam ritmat cantand Veronica…ne juram ca ne vom creste copii cu acelasi film al copilariei noastre. imi jur in sinea mea, secret, ca nu voi lasa nimic din lumea rece care m-a fortat sa cresc sa-mi atinga fiicele…le voi tine intr-un castel de clestar cu povesti cu Scufite rosii si lupi, cu zane, cu diapozitive pe perete..ma voi tine de cuvant..
ti-ai dat seama cine sunt acum?
ce rol joc?
cum ma numesc? ce fac acum?
Leapsa
sunt copil din nou…am primit leapsa de la andreea molocea si o dau mai departe.jucati corect, dupa reguli :
- Put your music player on shuffle.
- Press forward for each question.
- Use the song title as the answer to the question even if it doesnt make sense. NO CHEATING!
- Tag 5 ppl
- Bold the questions and with the answers, give your own comments on how it relates to the questions.
1.How are you feeling today?
Nada (Juanes) – doamne cat de adevarat…
2.Will you get far in life?
Precious ( Eurithmics) – intr-adevar voi ajunge un precious little angel ;))
3.How do your friends see you?
Cite Tango ( Gotan Project) – oau….unii ma vad chiar asa: vresatila, agera, agresiva, pasionala
4.Will you get married?
The prettiest thing (Norah Johnes) – desigur…curand..si nu pare doar un vis
5.What is your best friend’s theme?
I wanna be loved by you ( M.M) – exact asa, nu iri?!!!! Cat imi place J
6.What is the story of your life?
Son of a preacher (Tracy Chapman) – pe unde adevarat..hmm..
7.What was high school like?
All you want (Dido) – so not true!
8.How can you get ahead in life?
Pretty Woman ( Elvis Presley) – devenind o pretty woman ;))
9.What is the best thing about your friends?
Headwires ( Foo Fighters) - ????
10.What is in store for this weekend?
The road to hell ( Chris Rea) – nici strop de gluma…uita-te la fata mea: sunt serioasa, nu?!
11.What song describes you?
Dead cats, dead rats ( The Doors) – lovely…
12.To describe your grandparents?
Hey you (Madonna) – exact asa au facut..asa fac..asa vor face mereu…si sunt ai mei si ii iubesc…asa m-au invatat si asa sunt!
13.How is your life going?
Mai frumoasa ( Laura Stoica) – incepe sa fie asa…frumoasa..calmul de dupa furtunile grele ce mi-au zduncinat barcuta mica..
14.What song will they play at your funeral?
Faster kill pussycat ( Paul Oakenfold ft. Brittany Murphy) – muuult prea probabil….sunt si vitezomana J..grozava potrivire..chiar imi place…mai ales partea cu “u turn me on” la priveghi…un film de Kusturitza
15.How does the world see you?
My love is your love ( Whitney Huston) – complicat.pas.
16.Will you have a happy life?
Go down Moses ( Luis Amstrong) – se pare ca…da…oare????
17.What do your friends really think of you?
Overdrive ( Foo fighters) – no comment
18.Do people secretly lust after you?
La reminescentia (Tango) – ohh, da..cel putin ghidandu-ma dupa cantec…
19.How can I make myself happy?
J’aime..Moi non plus ( B.B & Alain Delon) – lasand iubirea sa-mi intre in suflet..in mine…”renuntand la lama rece a gandirii”
20.What should you do with your life?
Sexy things ( Zucherro) – cu siguranta…never shy again…sexy forever :P..”inferno y paradiso dentro di me”
2 in 1
am asteptat sa treaca ziua de ieri, sa raman un observator pana la final, ca mai apoi sa trag concluziile. fara nici un pic de mila, ba chiar cu o ciuda imensa, spun lumii ca a transformat inceputul primaverii intr-un kitch fara de clasificare. am iesit ieri pe strazile insorite ale bucurestiului, care de altfel parea vesel si fericit de venirea primaverii, insa toate simturile mi-au fost blocate de inesteticul prezent la fiecare pas. acum, trebuie sa marturisesc ca viata mea se ghideaza dupa estetic : de la rondelele de morcovi din supa, la culori si personalitate, la mine si la univers. esteticul imbina muult mai mult decat frumos; inseamna valoare, principii, studiu, cunoastere, calitate. ori ziua de 8 martie este cu totul INESTETICA!!!! si asta datorita multimii de domni in cautare de flori si doamne care smulg fara mila frumoasele plante crescute in solar sau sere pentru a le insira pe la colturi de strazi. nu vad nimic romantic si nici “primavaresc” in tine domnule, care iesi din casa scarbit de datoria de a cumpara o floare pentru sotie, prietena, mama sau fiica. ti se citeste pe fata ca nu esti patruns de nici un sentiment, ci mai degraba de o graba de a scapa de obligatie. si atunci, profiti frumos de drumul catre piata pentru a cumpara mancare si iei de la o tiganca un buchet de zambile. si ca sa demonstrezi ca esti cu adevarat un domn si iti respecti iubita, sau persona careia ii duci floarea, te si targuiesti pentru 1 leu. FELICITARI! asta da dovada ca specia merita sa supravietuiasca!
astfel stand lucrurile, desi putin probabil ca vei citi ce scriu eu, iti dau niste sfaturi estetice ( tine minte de descrierea de mai sus a esteticului si nu te hazarda sa inchizi fereastra pentru ca si la anul va fi 8 martie 
):
1. o floare trebuie sa se potriveasca cu persona care o va primi in dar. degeaba consideri ca o zambila, cat se poate se frumos mirositoare, insa pe atat de comuna, o va face sa se simta in al 9-lea cer. nici varianta trandafirului unic in tipla nu e de folos. chiar nu te pot intelege: mirosi floare inainte sa o cumperi? bineinteles ca nu, pentru ca altfel ai simti parfum de laborator si nicidecum de erotism sau romantism. ar fii nespus de frumos sa cumperi trei fire de trandafiri de gradina, cu tepi, cu tulpina stramba, dar cu parfum si crescuti cu drag…asa, fiinta delicata care va primi florile va vibra intr-un mod miraculos la adierea delicata si imbatatoare a florilor, dar si a ta.
2. nu e nimic flatant in faptul ca profiti de drumul catre piata si aduci si o floare. de ce nu incerci sa te trezesti inaintea ei si sa ii cumperi o floare? apoi beti cafeaua impreuna si poti pleca la piata. incearca tactica asta la anul si te vei simti eliberat. nu vei mai fii victima corvoadei de a aduce flori, ci vei astepta cu sufletul la gura sa o trezesti cu flori parfumate.
3. poate ea nu ti-a spus, dar iti spun eu. ne dezgusta sa primim florile voastre din obligatie. inca din scoala primara asistam la depravarea voastra in raport cu gentilele obiceiuri. da, de mici! de atunci cand stim ca o considerati pe colega din banca a treia urata dar ii aduceti flori pentru ca mama a cumparat un numar egal de buchetele de ghiocei cu cel al fetelor din clasa. urmeaza generala cand aduceti martisoare pe categorii, desigur tot din obligatie. in liceu, apare luxul de a aduce flori doar fetelor din gashca, caci de, cu restul nu ai treaba…si in plus ce tot atatea obiceiuri, nu? tu esti rebel dai bani pe tigari, pe vodka cu cola, fugi la un biliard, de unde atatia bani?! lasa, stati si fara…uratelor! la facultate….blank…memoria se goleste, bunul simt dispare, iar cei care persista in astfel de gesturi sunt fraieri anul asta, dar lasa, ca vor ceda la anul!!!!aveti voi grija sa-i faceti sa simta adanc masculinitatea! ehhh, la JOB! da, ne pare rau pentru tine, dar daca majoritatea stabileste ca da, sau Doamne Fereste mai exista vreun exemplar bine crescut, aduci, cu scrasniri de dinti ceva, acolo, sa fie! in casnicie, stii sigur ca va sta toata ziua imbufnata, asa ca mai bine iti calci pe orgoliu si aduci un fir de trandafir, il inmanezi ca un diplomat la receptia prezidentiala, apoi fuga in fololiu, in pantalonii de casa ca e meci sau vreo retrospectiva!
4. CE VREM DE FAPT?
e simplu, jenant de simplu: vrem sa punem punct obligatiilor..sa fim liberi; si eu, si tu…sa aduci flori pentru ca simti, sa aduci o floare cu parfum, reala, palpabila, nu un bibelou obtinut prin incrucisare intre specii. te vrem pe tine, oricine ai fi, sincer…si daca nu-mi iei floare pana-n 10 am, sa stii ca nu am sa ma supar, si nici una dintre noi. pentru ca noi, femeile ne ghidam dupa sentimente; si vrem sa va facem sa simtiti din adancul vostru! si pot sa nu fie flori. si chiar sa ignori ziua de 8 martie. si toata luna martie. nici noi nu mai vibram la atata tortura vizuala si senzoriala. dar vrem sa simti tu cand trebuie sa faci un pas spre gingasie…atat! la asta se rezuma ziua femeii: la o intimitate intre ei si ele. una sincera, nu luata in graba de la coltul strazii si ofilita o doua zi!
dar va iubim…
Relativul
…si totusi unde e raspunsul de care avem nevoie?
de ce tot ce e frumos si promite se termina repede? fiindca nu stim sa pretuim sau fiindca ne grabim sa ne adjudecam totul din momentul zero al evenimentului? mi-ar placea sa-mi calculez viata si fericirea in formule matematice sau fizice: sa am un T0, T1, sa masor viteza dintre doua “trenuri ale iubirii” unul in miscare, altul stationat, o ecuatie cu o necunoscuta ( misterul de nepatruns al lumii)…..sa fie totul concret si nimic relativ..urasc relativul si consecinta lui banala, relativitatea…
vreau acum. azi. sa stiu sigur. sa nu ma tem. sa plec din casa stiind ca seara totul va fi la fel. sa nu existe aceea soarta sordida , ci doar misterul vietii si miracole…dar deja imi doresc relativul,nu? miracolele sunt parte din relativ.. sfarsesc oare prin a dori relativul? sa indraznesc sa cred ca relativul e doar consecinta dorintelor noastre…ar fi dureros sa fie asa..dar poate este. voi afla candva, si nu e nimic relativ in asta.
relativ a fost ieri. si de fapt asta te ideea de azi…ieri am trait un ieri relativ!
CAND SA NE TINEM DE MANA?
Eram mica si nu credeam in dragoste. sunt mare si cred in incredere, respect si comunicarea in doi. oare asta e iubirea secolului meu? un amalgam de reactii uneori induse? nu stiu; sau nu mai vreau sa stiu fiindca azi am redevenit copil! azi, la 21 de ani, m-am tinut de mana pe un bulevard insorit, imbracata office pentru job, cu geanta mea tip diplomat umpluta cu organizer-ul, post-it-uri cu diverse memo-uri, cu telefonul programat sa-mi aminteasca de diverse task-uri ( un bun inlocuitor pentru Memoplus) si camera mea digitala cea noua. si am reusit sa stau pe banca. la soare, printre muguri de iarba si flori si frunze timpurii, sa ma tin tandru de mana si sa vorbesc sincer. fara pretentii de domnisoara cu job, fara intentii de cucerire, doar eu si el….un el bland, glumet, trezit devreme si proaspat ca ziua noastra timpurie. si nu conta ca e atractie sau dragoste sau un “ce-o sa fie” ivindu-se ici- colo printre ganduri…conta ca simteam caldura dintre noi. si asta inlocuieste dragostea de un an la care visam noi fetele cu ochii largi deschisi; inlocuieste pasiunea care dispare a doua zi; inlocuieste emotiile care te framanta cand nu-ti raspunde la telefon; inlocuieste tot, dar te face sa ramai aceasi/acelasi…tu…
si atunci indraznesc sa-mi spun, azi, in timp ce sunt singura in birou, ca nu vreau sa caut ce nu exista sau ce dispare, ci vreau sa caut ceva ce pot construi usor, zi de zi, ceva in care sa pun suflet, si dor, si cuvinte dulci, si mici rasfaturi, si toane, si un “somn usor’, si saruturi patimase, si tot ce am mai bun si tot ce voi afla ca am bun alaturi de el….si cand el va pleca, nu voi ramane cu o inima pustie, ci cu o noua eu, o eu care si-a demonstrat ca a trecut o bariera si ca va mai trece multe altele pana la ultima, cea care va fi vesnica…
p.s: si sa nu credeti ca sunt romantica! mai mult pragmatica; sau o combinatie de independenta si duritate feminina
POVESTEA DIVEI !!
catre domnisoara V.M.R cu mesajul: you had it comming!
cam asa trebuie sa incep sa povestesc. sunt o diva: da SUNT! aici ai nimerit-o, dar din pacate nu stii si de ce, asa ca iti spun eu. sunt o diva pentru ca stiu sa inteleg si sa respect, stiu sa accept limitele si sa refuz excesul! trecem la capitolul POT: pot sa accept ca oamenii sunt diferiti si nu astept nimic in return pentru ajutorul oferit! capitolul INTELEG: inteleg tot ce se petrece in jurul meu si nu ma impotrivesc cursului firesc al lucrurilor…si pentru toate astea sunt o DIVA….si nu-mi pasa ca mori de ciuda ca nu ai inside news despre cei pe care ii spionezi (regret print screen-urile pe care ti le-am trimis) si imi cer iertare fata de ALINA, IULIA si ALEX pentru gresala facuta fata de ei, si chiar daca nu am o justificare puternica pentru a-mi sustine cauza in fata unor oameni cu mult superiori tie, trebuie sa le spun ca te-am crezut! si am ajuns…well..unde nu as fi vrut sa ajung!!
de ce spun totul acum? pentru ca trebuie sa stii ca nu noi avem o problema, ci tu..asadar, considera asta ca pe un ajutor venit din partea mea (unde mai pui ca, diva fiind iti pot face recomandari directe catre persoane care te pot ajuta). si daca vrei sa ma rasplatesti imi poti indica un loc dragut unde sa ma duc, asa cum ai mai facut-o odata..dar uiti ceva: in toata povestea asta eu cad de proasta (si merit!), tu insa apari ca fiind meschina si josnica! si desigur ca nu poti ajunge ca mine ( pentru cei ce citesc si nu stiu citez ” o diva cu un job de copy- paste”)! never ever! si asta pentru ca nu spionez, nu vad in oameni niste tradatori, si nu incerc sa fac din nimeni marionete..ei, si cand ai sa ma vezi pe coperta vreunei reviste, peste cativa ani, ai sa le intelegi pe cele doua prietene ale mele, si vei stii atunci CA NU M -AI DEMITIZAT!
NOTA DE FINAL: alina, alex si iulia veti citi si voi acest blog entry. este forma mea oficiala de a-mi cere scuze pentru faptul de a fii fraiera si de a crede in the wrong person. tot ce stiu va ramane cu mine, imi pastrez demnitatea si nu voi divulga amanunte, de altfel injositoare pentru ea! sunt gata sa incep totul de la capat: sa va cunosc, sa va accept, sa va spun direct ce-mi place si ce nu. nu caut ” sa ma pun bine” cu voi pentru ca suntem in sesiune fiindca invat (apropo, multumesc pentru “ajutorul” de la drept ), ci caut oameni onesti si stiu ca voi aveti curajul sa-mi spuneti direct ce va deranjeaza.
Oana, iti multumesc pentru tot ajutorul! fara tine, nu as fii reusit ce am reusit pana acum!
P.S: pentru toti ceilalti: aveti curajul sa spuneti ce ganditi. bun sau rau, oricum veti fii castigati in ochii celorlalti!
Incompatible
ar cam fii cazul sa te deranjeze…TOT. TOT ce se intampla in jurul tau. si, de asemenea ar trebui sa te si implici.dar ce spui?! ca nu poti reusi? reproduci acelasi cliseu cum ca nimic nu vei schimba cu parerea ta; si ca tine milioane de cetateni romani. sa-mi fie scuzata generozitatea, insa eu te-as lasa fara cetateniei! direct ti-o spun…si daca si ai pregatita replica tipic romaneasca, iti transmit, prin politicosul mediu virtual, sa-ti musti limba, drag cetatean roman!
nimic nu poate fi mai impardonabil decat lipsa de implicare. de ce sa suni la primarie sa ridice zapada cand tu stii sigur, oare?, ca nu vor veni?!!! de ce sa nu sari lacurile stradale in loc sa faci plangere la primarie? de ce sa te uiti la stiri si sa vezi cine si ce face cu tara in loc sa te amuzi la mall, imbracat mai ceva ca la nunta traditional romaneasca ( a se intelege cu ce ai mai bun prin sifonier), la un film despre adolescenti americani…pai si daca tot am amintit de ei, sa-ti spun si de ce-i admiri: pentru ei, asa lipsiti de IQ cum iti par, au puterea sa spuna NU! la orice ii deranjeaza.
si acum vin si iti spun: se numeste constiinta civica ceea ce nu ai tu, cetatene X! stii tu, materia aia din clasa a V-a numita EDUCATIE CIVICA?!…da,exact, aceea la care radeai cu profesoara sau trimiteai biletele colegelor sau, daca erai cineva in clasa, scuipai hartie pe prin pixul fara mina. iti recomand sa cauti manualul si sa il citesti! altfel, risti sa uiti de tine intr-o lume ca tine, cu oameni pe care ii detesti si care sunt tot ca tine si care nu fac nimic, culmea!, intocmai ca tine!
avertisment! daca ma intalnesti pe undeva, ai grija…sunt nemiloasa la impasibilitatea ta!
Cand se intinde machiajul
Cum ar fii daca ar trebui sa cuceresti pe cineva doar cu privirea, doar cu ochii? sa fii o gheisha a secolului vitezei? te sperie gandul…sub straturile de machiaj, de negru profund sau culori de curcubeu te ascunzi. esti cine vrei sa fii: mai tanara, mai matura, mai fresh, mai rock….mai mincinioasa. si atunci e normal sa te sperii cand ti se spune: vezi, ti s-a intins machiajul! fugi la baie si reparti alter ego-ul, si te intorci la fel de ascunsa si arunci zambete sagalnice si infrunti priviri concupiscente si toate pentru ca tu stii ca joci un rol.:EI NU STIU! ochii itit sunt fereastra sufletului, si o privire invaluita in culori frumoase spune o poveste dulce, dar nu cea adevarata, cea plina de remuscari,de ganduri, de dureri, de dorinte. iti spune ce vrei sa auzi fara cuvinte; e un cod al nostru secret, al sectei celor la moda, care ne marcam apartenenta sau statutul cu haine si culori. ne-am intors in timp sii..e bine sa te opresti putin acum: GANDESTE-TE! INSPIRA ADANC!…..CINE VREI SA FII? vrei sa fii tu, cea de atunci cand se intinde machiajul, cea mai frumoasa si sincera, cea care incearca sa sparga cercul minciunii si sa inspire aerul libertatii sinelui? asadar, bucura-te cand ai machiajul intins: e semnul ca in curand vei ajunge intr-un loc sigur, probabil acasa, unde nu te vei mai ascunde…esti mai frumoasa cu ochii sinceri incercuiti de negrul creionului kohl, de bejul fondului de ten, de albastru cerului prins intr-o capcana cu capac transparent si pensula mica! i-ati un ragaz si stai asa, dezbracata de suprafata, si te vei cunoaste; iti vei zari sufletul! si fericit cel ce va fi alaturi, caci va stii ca privirea cu machiajul intins e cea mai sincera si lipsita de aparare! cea care striga “vreau sa ai grija de mine si sa te rasplatesc cu adevar”!
carrie and her world
nu-mi place sa scriu decat in gand. stau la masa mea in biroul circumvolutiunilor si torc ganduri…asa am ajuns la concluzia, si asta intr-o zi cand firul scrisului mi-a fost intrerupt de un intruder, ca merita sa strig sus si tare ce gandesc…stiti, cred ca seman putin cu cei doi cocosi din poezia lui toparceanu…si cat imi placea sa o recit!
acum insa sunt mare si tot ce recit sunt frazele pe care mi le soptiti mereu: un cuvant de taxi driver, o replica de batranica suparata, o minciuna de iubit tainic…si atunci de ce sa nu rad? de ce sa nu spun sus si tare ca nu merita sa crezi decat in vorbele poetilor, si asta,asa, doar ca sa ai materie de meditatie si de visare!
caci m-am increzut in ale tale vorbe e lesne de inteles si asta indiferent de cine esti. odata am acceptat un pub care nu-mi placea, am mers pe un drum plin de apa si mi-am udat pantofii ca asa ai vrut tu!, am facut auditii cu rock desi nu-l inteleg, dar,deh, eram in masina ta cu acul vitezometrului la 120 asa ca se cadea sa ascultam ROCK….am zambit in poza de familie ca e frumos sa avem amintiri mincinoase…STOP.
STOP.
De acum nu mai fac ce-mi spui; ma arunc cu capul inainte in marea de posibilitati democratice si aleg tot variantele comuniste, si ma indrept tot spre glam si nu spre punk & funk, si ma duc tot la job fericita ca pot sa te evit, si ma intorc seara ascultand UB 40 in troleul 79 pentru ca nu am vazut filmul dar vreau sa salvez umanitatea..
si sunt CARRIE.asta daca intelegi..si caut ceva mai mult decat un MR. BIG ambiguu, care se hotaraste dupa 100 ( atatea sa fie?) ca ma iubeste. si nici pe MC’ DREAMY nu-l mai astept. tai cu bisturiul membrana protectionismului si gust aerul proaspat al ambiguitatii zilnice.
asa vreau acum sa fie totul: in felul meu!
