generatia noastra nu s-a cunoscut in parc si nici nu a facut schimb de sandwich-uri cu branza topita…nici nu am vorbit la telefon pentru ca aveam cartele cu tarif gratis pentru prieteni. si cu atat mai putin la o cafea solubila, dens parfumata.. la noi a fost o chimie simpla; chimia copiilor unei generatii pline de speranta. generatia cu cheia de gat: astia suntem! si ciudat e ca desi ne-am obisnuit sa avem cheia mereu la noi, acum cand suntem mari nu facem nimic cu ea.
eram mica pe cand la TVR1 batranii isi puneau speranta in generatia viitoare; aveau speranta ca noi vom schimba totul, ca vom duce mai departe reusita lor din ‘89..si nu facem asta..din contra, sustinem aceleasi ideologii ascunse sub panouri electorale sau chiar mai rau decat atat inchidem ochii la ceea ce se intampla in jurul nostru. Avem un univers atat de simplu, un sistem fara ecuatii existentiale, fara valori morale…noi mergem inainte si atat; ca e bine sau nu asta o vor spune cei carora le vom da viata.
nu imi place politica.nu in Romania.nu cu voi. imi pasa insa, si vreau sa transmit un mesaj.indiferenta (tradusa prin ignoranta, respingere, frustrare, rautate) e un bumerang pe care nu ni-l permitem! nu avem timp la dispozitie sa steptam sa se intoarca iar in mainile noastre. chiar daca ni se pare ca suntem singuri intr-un demers civic nu e adevarat; in fiecare dintre noi exista dorinta de mai bine, de inceput proaspat, curat, simplu..
ne trebuie doar curaj sa facem ce gandim cu adevarat!
istoria asteapta sa fie scrisa..de noi.
