Infatuare

Sunt mandra de Dudu si Moloko (nume de cod celebre de altfel)! sunt mandra si nostalgica in acelasi timp cand ma gandesc la zilele de toamna petrecute intr-o camera cu mult amuzica buna si povesti interesante. ce de sfaturi auzeai,cat e rasete tinere si vioaie, ce song contests faceam in zilele cu depresii tomnatice… Dar eram fete, fiecare un exponent al unei lumi proprii, pline de vise si sperante, de personaje din carti, de porecle, de mare si de vant, de nisip si alge, de rasfat in fum de tigara….

Sunt mandra de Iri. De fiecare data descoperim cat de bine ne-am potrivit pe drumul vietii. Amandoua adunam soundtrack-uri, sapam pe internet dupa poze tematice, facem introspectii si disecam totul constant, ne trimitem filme numai bune pentru smiorcait exact cand suntem la pamant cu moralul. Iri are puterea de a visa, ea nu omoara fanteziile ca mine; ea le creste. Eu sunt pragmatica, visez afaceri; visez sa mergem in Rusia la shopping. Ne unesc negresit de multe defecte si in acelasi timp, sentimentul minunat ca “we belong together”.

Ah! de Vlad sunt cea mai mandra…E al meu pentru totdeauna, e cadoul pe care mi l-a oferit viata. Atunci era o jucarie cu degetele mici care statea tacut pe covor si se juca cu bucati de carton transformandu-le in avioane, iar in curand o sa construiasca real toys:).  Abia astept sa facem ceea ce ne-am propus: sa fim 2 unchi geniali…o sa ne distram grozav!

I am a “sex and the city” girl

Nu ma mai feresc sa spun sa spun ce gandesc si sa caut ce vreau…..i just go there and take what i need…there as in anywhere…Si din postura de femeie pot spune ce vrem noi in viata. pai, cam vrem o cariera si o familie, asta lasand la o parte ca mai vrem din cand in cand un parfum sau o geanta..majoritatea dintre noi resusesc sa isi cumpere ce vor datorita muncii lor, asa incat de capitolul asta nu mai e nevoie sa va feriti, doar daca nu cumva luati o ” femeie pe jumatate”..ma intelegeti voi, baietii!

In ceea ce priveste familia, e un intreg, adica: 1+1= eu + un el…un el care de cele mai multe ori e lipsit de curaj si spune sus si tare ca se va casatorii la 30 de ani, abia dupa ce copilareste destul ( a se intelege ajunge acasa beat dimineti la rand sau il uita Dumnezeu la meci/ carti/ table/ in bar cu baietii). sa avem pardon, dar aici va cam sta minte in loc: la 30 de ani cand voi veti vrea familie, noi fetele destepte si talentate vom fii muult peste voi.. pentru ca pana atunci vom fi gasit oameni care poate nu arata la fel de bine ca voi, dar cu siguranta au o dezvoltare mentala net superioara voua.. si nu e vorba de cei la 50 de ani.

Ajungem si la intrebarea cea mai importanta: ce inseamna un barbat adevarat?

Ohoho…. diferente fata de baieti sunt o multime: in primul rand stie sa fie serios si in acelasi timp sa te faca sa te simti in largul tau. stie sa sparga gheata cu o gluma rafinata..poti schimba o parere despre politica, cultura, autori, carti….nu-l remarca tot pub-ul gratie rasului de bodega, nu se uita lumea la el ca are blugi tipariti si “tricoul cu muschi”. un barbat nu simte nevoia sa iasa in evidenta cu altceva decat simpla lui prezenta sarmanta, linistitoare. un barbat nu are niciodata alaturi o femeie inferioara: chiar daca nu au statut financiar egal, cu siguranta ea va conpensa asta prin ambitie, diplomatie, eleganta..nu va fii doar cineva agatat la bratul lui, ci o personalitate distincta si apreciata ca atare.

Un barbat adevarat te invata sa simti gustul si parfumul unui vin bun, nu cum sa bei bere cu paiul ca sa te ametesti mai repede. un barbat adevarat nu se va bucura sa te vada dansand in jurul lui in bar si nu te va expune cu titlul ” uite ba ce am eu aici!”. cu un barbat alaturi vei capata cultura..vei deveni o femeie adevarata!

p.s: in cazul in care te grabesti sa ma ataci, observa te rog ca nu am mentionat varsta barbatului si nici cea a baiatului..dar sunt convinsa ca te poti identifica usor

Leapsa pentru minnie & moloko

Give it up for the girls…

“A fost odata ca-n povesti,

A fost ca niciodata”

……poate asa ar fi trebuit sa incep fiind vorba de o printesa, dar nu se potrivea cu povestea mea.. mai incerc :”Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale..” trei fete decise sa sfideze prefixul 2…Revenge… Nici ca se putea un loc mai diferit decat un picior de plai, pentru ca fetele au ales locul lui Marley…Bob Marley…o seara reggae….

E cat se poate de uimitor sa descoperi ca desi nu te incarci cu versuri sau cantece intregi, mintea ta, sau ceva din tine, retine tot…si apoi, intr-o zi, ai marea surpriza sa te trezesti cantand nostalgic ceva venit din adancul tau..asa am fost noi…pline de viata si de ritmuri venite dintr-o copilarie pe care nu o intelegeam, si in care nici pe departe nu ne gandeam la insemnatatea cuvintelor lui Marley…

Asta e frumusetea vietii, “a prefixului 2″: totul revine proaspat si frumos…totul are gust de libertate, chiar daca ne gandeam cand sa mergem la serviciu azi, de frunze interzise, de vise pline de nebunii, de dor de mare…Spontaneitatea nu e altceva decat nebunia varstei pe care o avem noi acum, nicidecum o calitate scrisa in CV..e ceva in noi, o nebunie cuminte, latenta…un monstru mic, care in momentele cu si pentru printese, face ravagii….

So, give it up for the girls…’Cause we made it nice and reggae last night…

pentru Moloko si Minnie